Ruta – “Drumul traditiei in Delta Dunarii”

Denumirea rutei – ,,Drumul traditiei in Delta Dunarii’ nu este întâmplătoare, căci ea corespunde unor realități ale teritoriului GAL OD. Ocupația principală a oamenilor deltei este – pescuitul și întrucât diversificarea a devenit o necesitate pentru mulți pescari pentru ca aceștia să aibă mai multe surse de venit, cât și pentru faptul că această resursă ,,peștele,, trebuie lasată moștenire și generațiilor viitoare, drept pentru care propunerea rutei a pornit de la următoarele considerente:

– turismul legat de pescuit poate reprezenta o oportunitate pentru a atrage turiștii prin intermediul unei oferte ample, care să includă produse locale;

– pescuitul tradițional contribuie la identitatea comunităților locale, nu în ultimul rând având în vedere modul în care a ajutat la formarea gusturilor, alimentelor, tradițiilor, istoriei și peisajelor;

– desfășurarea proiectului ,,Pecaturism’’ la Mila 23, scoate în evidență activitățile de pescuit turistice și de agrement realizate de către pescarii care își desfășoară activitatea în scop comercial și care primesc un număr de turiști în bărcile lor pentru a le arăta lumea pescuitului la care se adaugă și renumitele mese pescărești;

– pescuitul cu undița conferă diverse beneficii sociale și are un impact pozitiv asupra sănătății și a bunăstării umane;

– serviciile turistice oferite de oamenii deltei cuprind inițiative gastronomice pline de ospitalitate, unele gestionate chiar de pescari;

– oamenii deltei promovează practicile tradiționale de pescuit (unelte și tehnici de pescuit tradiționale) gastromia și cultura locală;

– gastronomia locală asociată cu produsele, preparatele culinare, ar putea reprezenta un atu major pentru turismul durabil;

– festivalurile gastronomice din teritoriul GAL OD, ajută la promovarea tradițiilor, obiceiurilor, a patrimoniului cultural și natural, a gastronomiei locale și a modului de viață traditional;

– produsele turistice gastronomice încorporează valori de mediu, peisaj, părți ale culturii locale, tradiții, bucătăria locală, costume tradiționale, hrana locală și ritualurile, asociate cu experiența gastronomică – modul în care sunt servite și prezentate preparatele culinare, ingredientele;

– promovarea culturii a tradițiilor legate de pescuit și gastronomie, conduce la educația turiștilor în spiritul respectului față patrimonial natural – Delta Dunării.

În baza celor menționate anterior, Teritoriul GAL OD poate reprezinta destinația de călătorie pentru desfășurarea turismului lent, unde turiștii pot gusta doar din produse locale și din preparatele culinare specifice. În plus, acest tip de călătorie dă posibilitatea turiștilor de a stabili legături cu comunitățile pe care le întâlnesc și de a vizita locuri sugerate de localnici și nu doar obiective turistice indicate de ghiduri.

Ruta ,,Drumul traditiei in Delta Dunarii” are menirea de a transmite un sentiment de trăire comună pentru oameni deltei și face ca acest sentiment să fie simțit și de către toți turiștii și vizitatorii, ceea ce face ca experiența să fie mai bogată, implicându-i în activitățile din viața lor, povestindu-le legendele locului, tradițiile, cultura, etc.

Tematica rutei: Obiceiuri, tradiții și mod de viață; Cultură; Gastronomie; Educație; Aventură, Pelerinaj;

Descrierea rutei: poarta de intare în Delta Dunării o reprezintă orașul Tulcea. Pentru a junge în teritoriul GAL OD și pentru a urma ruta, punctul de plecare este din orașul Tulcea. În acest context, ruta se poate desfășura pe trei trasee:

traseu fluvial pe Brațul Sulina: pornește din cel mai vestic punct al teritoriului GAL, din comuna Maliuc, cu destinația Mila 23 și Crișan.

Se poate vizita: Situl Arheologic Taraschina[1], Colonia de cormorani, Lacul Martinca și canalul Mitchina precum și Complexul Sontea – Fortuna, Draghilea către Turlele Chiliei și Lacul Dracului, Integrala Draghilea, Lacurile Alb, Mester și Lung și Ghiolurile Ianca și Colinghi, Explorarea intrărilor pe Lacurile Tătaru, Tatarciuc, Alb si Mester, Apele necunoscute ale Deltei de Vest: Lacurile Lunga, Garciuvat (Rădăcinos), Tătaru și Mester Lacurile Ascunse ale Deltei de Vest: Mester, Colinghi, Lunga, Garciuvat (Rădăcinos) și Tătaru.

Se continuă spre inima Deltei, Mila 23 – Crișan , care este o zona cu cele mai multe alternative pentru pescuit. Se pot folosi traseele avizate de către ARBDD:

Traseul 1:Tulcea – Gârla Şontea – Mila 23 – Crișan – Tulcea; acest traseu poate fi făcut şi pe varianta: Tulcea – Gorgova – Mila 23 – Crișan – Tulcea
Traseul 2:Tulcea – Canalul Litcov – Crișan – Tulcea

Din comuna Crișan se pot folosi traseele avizate de către ARBDD:

Traseul 9:Crișan – Lacul Roşu – Sulina – Crișan
Traseul 10:Crișan – Mila 23 – Lacul Trei Iezere – Crișan
Traseul 11:Crișan – Canalul Magearu – Sulina – Crişan

Trasee terestre (drumeţii)

Traseul D 1:Letea (Sfiştofca) – Lacul Nebunu – Letea
Traseul D 2:Caraorman – Pădurea Caraorman

Pe acest traseu turiști pot vizita Monumentul istoric/ Obeliscul de la Mila 23 și Muzeu Locii de la Mila 23, pot admira arhitectura satelor, pot cunoaște obiceiurile, tradițiile și datinile rușilor lipoveni, datorită gastronomiei, portului popular și a cântecului, toate legate de poveștile și legendele locului și de asemenea pot participa alături de gazde la pregătirea meselor sau a activităților gospodărești tradiționale.

Deseori, la cina festivă organizată la pensiune, sunt prezenți ca invitați speciali – ansamblurile folclorice locale pentru a cânta și încânta turiști. În acestă atmosferă sunt prezentate costumele tradiționale ale rusilor –lipoveni, după care urmează sedința foto.

Crișan și Mila 23, reprezintă zonele atât pentru cei care doresc să pescuiască la staționar (caras, crap, somn), cât și pentru cei care doresc o partidă memorabilă de pescuit la stiucă sau șalău.

De asemenea, turiștii sunt invitați pentru a experimenta viaţa de pescar într-o gospodărie tradiţională – serviciul de pescaturism, unde, împreună cu gazdele/pescarii vor scoate peştele din plasele pescăreşti montate de cu seară sau de dimineaţa.Se poate admira flora, fauna, curiozitati se pot face excursii, diferite sporturi nautice, pescuit, precum și participarea la activitățile traditionale zonei.

Astfel, o bună oportunitate de a gusta din preparatele culinare de pește pregătite de la nivel local și de ai cunoaște mai bine pe misterioșii rusi-lipoveni, pentru a dezlega tainele Dunării, legendele locului și să simtă emoția cântecelor lipovenești alături de acorduri vesele de harmoșka (armonica rusească) turiști și vizitatori sunt așteptați la festinurile culinare pregătite cu multă grijă de către oamenii teritoriului GAL OD, ce are ca scop promovarea tradițiilor, obiceiurilor și a gostronomiei locale.

Dacă vorbim de festin culinar, avem în vedere o abundență de preparate culinare unde se îmbină fin elementele preluate din gastronomia bucătăriei dobrogene cu elemente preluate din gastronomia lipovenilor, mai precis influenţa bucătăriei ruseşti.

Vorbim aici de un amestec de religie, de cultură, de gastronomie și de peisaje care nu dă greș.

Mâncărurile specifice sunt: borș kapustoi (borş rusesc), pahleopka (ciorbă de cartofi), lipioșchi (lipii), pirozhki (piroşti, piraşchii), vareniki (colţunași), blinî (clătite), psovnik (budincă de orez), priazhenie (gogoși umplute).

Dar, în altă ordine de ideii, mai sunt și preparatele culinare pe care oamenii deltei le consumau în zi de lucru, ținând cont și de calendarul creștin, ruși – lipoveni fiind puternici ancorați în credința lor, păstrând cu multă sfințenie zilele de post, rugăciunea și cruce făcută chiar și atunci când beau apă la care se adaugă și prepatatele de post.

Astfel o masă tradițională pescărescă vizeză meniuri simple după rețete tradiționale vechi cum ar fi peștele pregătit la șașlâc (copt la flacără pe țepușă – cuvântul șașlîc este la origine turcesc – șıșlıq – dar s-a răspândit în Europa prin intermediul limbii ruse) prăjit la tuci sau disc, ciorba de peste gătită la ceaun, saramura de pește și cum este și firesc sunt servite alături de mămăliguță, mujdei de usturoi și stropite cu un pahar de vin bun. Au fost dintotdeauna câteva feluri de mâncare de peşte, dintre care cele mai utilizate erau plachia, borşul de peşte, malasolca şi saramura de peşte, în special biban. Procedeele de păstrare a peştelui s-au schimbat în timp, lada şi frigiderul fiind instrumente care i-a ajutat să nu se mai complice prea mult cu afumarea, sărarea etc. Pregătirea acestei mese tradiționale pescărești are în vedere anumite criterii:

Numărul ingredientelor ce intră în componența preparatului culinar este cât se poate de redus (peștele și ceva legume);
Tehnica de preparare este una autentică: preparatele sunt pregătite la flacără produsă doar de lemne, este esențial acest aspect, la fel şi intensitatea. E important ca fierberea să fie la foc mic și unde este folosită pirostria, plita din lut cu cuptor;
Ustensilele și vasele utilizate sunt tradiționale: ceaun, tuci, disc, frigărui realizate din crenguțe, dar și modul în care se servește – se consumă peștele este important (uneori cu mâna).

Un popas la o astfel de masă și cunoașterea modulului despre cum pescarii își pregăteau hrana de zi cu zi în modul cel mai simplu, reprezintă o oportunitate de promovare a culturii acestor oameni ai deltei.

Turiști sunt inviați în excursie cu bărcile cu motor sau caiacul pe salba de lacuri dintre Crișan și Mila 23 (locul de origini al renumitului canotor Ivan Patzaichin), zona de delta cuprinsă între brașul Sulina și brațul Chilia, pe lacurile și canalele din împrejurimi: Bogdaproste – Trei Iezere – La Amiaza – Miazazi – Miazanoapte – Cazanele – Eracle – Mila 23 – Dunarea Veche; Canal Eracle, Lac Rădăcinos, Lac Treiezere, Lac Bogdaproste, Dunarea Veche (marele M).

O altă excursie vizează următoarele obiective: Crișan – Canal Caraorman – Canalul Lung – Lac Obretin – Lac Obretinciuc – japsele de lângă Obretinciuc – Canal Litcov – Garla Perivolovca – Lac Isac – Litcov – Canal Ceamurlia – Crișan.

Tot aici se poate vezita cea mai veche şi mai mare colonie de pelicani comuni din Delta Dunării, în zona de strictă protecţie Roşca-Buhaiova.

traseu terestru: pornește pe drumul DJ222N – destinația fiind Chilia Veche, după cca 72 km. Se traversează Dunărea cu bacul din Port Bac Tulcea până la Port Bac Tudor Vladimirescu.

Drumul DJ222N traversează localitățile Patlageanca, Ceatalchioi, Plauru (Plaur), Pardina pentru a ajunge după trecerea Podului peste Centura Vestică a Chiliei (actualul Canal Pardina) în localitatea Chilia Veche. Se poate combina atât cu atutorismul cât și cu bicicleta.

Ciclismul devine din ce în ce mai popular, mai ales în rândul turiștilor mai aventuroși, ceea ce promovează turismul ecologic. Acest mod de transport generează emisii zero și îmbunătățește starea mediului. Nu trebuie considerat, totuși, că o astfel de rută necesită în mod necesar construirea unei benzi pentru biciclete.

traseu fluvial: pornește pe Brațul Chilia, prin următoarelor localități: Tulcea – Ceatalchioi – Plaur – Pardina – Chilia Veche-Periprava.

De asemenea se pot alege traseele traseele avizate de către ARBDD:

Traseul 3: Tulcea – Canalul Stipoc – Chilia Veche – Tulcea;
Traseul 12: Chilia Veche – Canalul Sulimanca – Lacul Matiţa – Canalul Rădăcinoasele – Chilia Veche;
Traseul terestru D 2: Caraorman – Pădurea Caraorman.

Chilia, are acces la bălţile interioare, unde crapul trece, în general, pe primul loc, însoţit, eventual, de somn şi/sau ştiucă. Mai mult, la Chilia, unde se practică mult mai intens agricultura şi creşterea vitelor, pe primele locuri în ierarhia alimentară locală poate să treacă şi o brânză bună. Turiști pot vizita Biserica „Sfintii Voievozi și de asemenea, Schitul Sf. Atanasie, care se află pe canalul Batag – grindul Stipoc, la circa 5 km de satul Chilia Veche.

Satul Periprava este locuit de ruși și lipoveni, aflându-se la circa 26 km de brațul Chilia, cel mai nordic braț al Dunării. Între Chilia și Periprava ornitofauna este foarte bogată, aici fiind una dintre cele mai mari zone de cuibărit a gâștelor din toată Delta Dunării. Întâlnim uneori concentrări masive de cormorani mici, vindirei de seară și berze negre.

Periprava se află în partea de nord a grindului Letea, situat la vreo 20 km de Sulina, fiind punctul terminus al navigației fluviale de pasageri. La Periprava se află temutul lagăr comunist de examinare a deținutilor politici și o biserică de ritual vechi, care constituie și în prezent un adevărat punct de atracție. Din Periprava, pe uscat, se poate porni către Sulina, trecând prin așezarea Cardon, precum și spre localitatea Letea, în apropierea căreia se află rezervația naturală pădurea Letea (circa 8 km de Periprava). Pe apa se poate plecă către gârla Sulmanca, lacul Merhei, lacul Matița. În comuna C.A.Rosetti, o bună parte a caselor sunt acoperite cu stuf, un excelent izolator termic și tot din stuf sunt realizate și multe garduri, aproape în fiecare curte existând căte o grădiniță cu flori, ceea ce impresionează în mod plăcut turistul ajuns aici. Tot aici turiști pot vizita Moara de vânt și Fântânile cu cumpănă.

[1] Așezarea neo-eneolitica din extravilanul comunei Maliuc, este cea mai veche așezare umană cunoscută până în prezent în Delta Dunării și a fost declarată monument istoric, la propunerea Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Cultural (DJCPNC) Tulcea